vineri, 11 noiembrie 2011

11-11-11


    Astazi 11-11-11 pentru mine este o zi sfanta, cum de altfel va fi in fiecare an. Cu cinci ani in urma tatal meu m-a parasit pe mine si familia mea, cu sau fara voia lui, plecand in eternitate. Se spune ca nu este loc de regrete, ca nu este loc de iertare,, cand totul déjà s-a petrecut, ca totul este tardiv. Imi asum aceasta tardivitate.. si astazi, imi permit sa-i spun tatalui meu cateva cuvinte:
    Tata, stiu ca indiferent de ceea ce ai reusit in viata, ai vrut sa faci mult mai mult, si ca daca ai clacat ai facut-o pentru ca durerea ta era foarte adanca sa ne vezi atat de tristi cu neajunsurile noastre. Drept urmare.. imi cer scuze pentru fiecare clipa in care te-am blamat si te-am criticat pentru atitudinea ta si lipsa de reactie, cand de fapt vinovati eram noi, ca nu stiam sa ascundem tristetea fata de tine, cand de fapt noi am fost cei slabi care te-au slabit pe tine. Imi cer iertare tata pentru acele moment grele in care te-am lasat singur si apoi ti-am reprosat, pentru faptul ca nu te-am ascultat indeajuns sa-ti aflu sufletul.. si totusi.. l-am aflat dar prea tarziu. Ti-am spus acestea tata, cu oarecare doza de tristete, si le-am spus in fata a sute de oameni, insa sa stii ca voi fi mereu vesel.. si voi lupta pentru acele lucruri pe care ti le-ai propus si tu. Sunt sigur, ca de acolo unde esti acum, esti langa mine si m-ai sprijinit la fiecare pas facut corect, la fiecare lupta castigata, si la fiecare eveniment marcant al vietii mele, si stiu ca o vei face in continuare. Drept urmare. nu-mi pun problema ca nu vom reusi. Desi nu esti aici tata.. TE IUBESC.. iar aceasta zi iti este dedicate tie! Fie ca acolo unde te afli, sa ai parte de iubirea, linistea si pacea, pe care nu ti-a putut-o oferi viata de aici!